M-am pus pe o patura veche de-a lu bunaā¦(de care mi-e dor asa cicalitoare cum era) pe iarba, Ā sa scriu. Ā Am zis ca scriu de munteā¦.ca-s aici; Ā ca-i unul dintre putinele locuri in care timpul sta-n loc. Ca vin aici de cand abia umblam si dormeam la gramada in cabana lui Buni Cica pana a facut-o Giuli (bunicu’ George) pe a lui. Mi-e dor si de Giuliā¦.mai tare ca de oricineā¦sa fiu sincera.
Acuma stau si ma gandesc daca era mai bine sa scriu in engleza sau nu, ca am cativa prieteni din afara tarii care ar vrea sa citeasca ce Ā urmeaza sa pun pe spatiu asta numit blog. Ā Ehā¦.pe asta-l las in romaneste.
Poate pe urmatoru-l scriu in englezaā¦ ca oricum asa-s euā¦azi make-up, maine un tuns de caine, poimaine un blog, raspoimaine un chef si apoi o salvare de caine din ceva canal. Las’ ca-i bine s-asa rau. Ce atatea pattern-uri.
Deci. Muntele Baisorii. Cabana, amintiri, familie, relaxare…
Ce-i drept am cam ramas doar eu din nepotiā¦restul (Sandi-sora mea, Georgi & Alex-verisorii) au hotarat ca-i mai bine in Canada, Anglia, Emirateā¦
Am ramas eu in Cluj, dupa lupte seculare cu mine si gasirea vocatiei pe care toti o cautam dar evident ca putini o gasim la varsta de 17/18 ani, Ā varsta la care tre’ sa te decizi pe ce drum(facultate) o iei.
Si cum mi-am ales un drum nu tocmai usorā¦protectia animalelor(ca pe el il consider cel care-mi mananca banii, sanatatea, somnul, dar e cel care-mi da si cea mai mare satisfactie) de iarna trecuta, mi-am facut un obicei, ca o data la 3-4 luniĀ sa vin la munte. Singura. Ā Adica nu chiar, cu Liliā¦sau Tinky, sau amandoua. Ca restu-s ca pruncii aia mici si needucati dupa care tre sa umbli si sa strangi ca fac tampenii.
De ce la 3-4 luni? Ca observ ca asta-i intervalul in careĀ āi keep my sh*t togetherā. Cu asociatia, cu cainii taiati, loviti, abandonati si mesajele cuĀ āda’ asociatiile astea ce fac? numai bani cereti si nu faceti nimic. Ā Daca nu-i luati, ii rezolv eu.ā si alte cele. Ā Dupa 3-4 luni zic ca ma las, ca inchid tot, ca-mi bag p #@#@@#icioruā, ca ma mut din tara, alea alea.
artistic, eh?
Asa ca vin la munte, la cabana mea cu buda afara(ca numa’ toaleta nu-i), fara apa, imi iau 2 caini si stau. Citesc. Ma fac ca stau la soare desi nu suport sa o fac, dorm, ma uit la un film. Ma intorc dupa 5-7-9 zile la civilizatie… si incerc din nou.
Duminica, 30.07.2017 am venit iar. Ā Azi e marti. De duminica nu am vazut nicio urma de om si nici nu mi-e tare dor. In prima tura de Baisoara detox din decembrie ’16 am venit singura si am stat 8 sau 9 zile. Mi-am facut foc in soba, am deszapezit cat am putut si am inceput sa primesc telefoane cu āesti ok?ā ca si cum tre’ sa fii tampit ca sa mergi undeva singur.
āAlone time is when i distance myself from the voices of the world so i can hear my ownā. Cine-o zis-o? IoiĀ vai atat de cliseistica Oprah careĀ cica-iĀ considerata Ā “too mainstream”de majoritateaĀ marilor scriitori de cuvinteĀ pompoase de aici de pe wordpress :)) ma lesi. Mno, mie-mi place de ea.
Si-mi place si sa plec singura cateva zile. Sa mai aud si ce zice capul meu, nu numaā al altora. Ceea ce va recomand si voua.
Ā ne vedem la Untold Ā 